Cuvinte intre mine si tine

"Esti fericita?"
"Dar tu esti?"
"De ce nu ma iubesti?"
"Dar tu de ce nu ma iubesti?"
"Pe el il iubesti?"
"Atat cat o iubesti si tu pe ea."
"Eu te iubesc."
"Nu.Tu doar te minti"
"De ce nu ma crezi?"
"Pentru ca nici tu nu te crezi."
"Daca m-ai iubi"
"Dar nu te iubesc."
"Imi e dor de tine"
"Si mie imi e."
"Pai si atunci vino la mine."
"Ce rost are.Tu te intorci la ea si eu la el."
"Nu.Ramanem impreuna.Promit."
"Esti sigur.Tu vrei mult mai mult decat iti pot eu oferi."
"Dar lui de ce ii oferi totul?"
" Dar tu de ce ii oferi ei totul?"
"Eu vreau sa iti ofer tie totul, numai 2 cuvinte de mi-ai zice."
"Eu nu vreau nimic de la tine."
"Esti asa indiferenta si rece.Asa esti si cu el?"
"Cu el e mai simplu."
"Te iubesc."
"Eu nu stiu ce e iubirea, asa ca nu inteleg limba ce-o vorbesti."
"Atunci lasa-ma sa iti arat."
"Nu ma intereseaza sa o cunosc.Am auzit ca e nemiloasa si efemera."
"Dar e si frumoasa atata timp cat e."
"Cum zici tu."
"Deci.."
"Deci ce?"
"Of...ma iubesti?"
"Nu."
"De ce?"
"Ca nici tu nu ma iubesti si e mult mai simplu fara acest sentiment devastator."
"De unde stii tu ca e devastator daca nu l-ai simtit?"
"Dar tu de unde sti ca nu e?"
"Pentru ca eu stiu sa iubesc."
"Ha ha ...ma faci sa rad. Da e posibil sa sti sa iubesti ceva.....propria persona. Hai ca m-am plictisit deja si trebuie sa plec"
"Unde?"
"Ce conteaza?"
"Vin cu tine."
"Nu."
"Mai ne vedem."
"Ori de cate ori vrei."
"Nu voi inceta sa sper ca vei fi a mea."
"Plec."

Duminica seara am fost la o prietena ca sa inauguram noul apartament. Apartamentul dragut, seara distractiva, numai ca prietena mea, fata de mine, sta in capatul celalalt al Bucurestiului, astfel ca m-am urcat si am coborat la capat de statii  late in the night. Cand m-am urcat eram singura in tot autobuzul si desi pe parcurs au mai aparut si alte persoane la capat tot singura am ramas. Stand pe scaun uitandu-ma pe geam la orasul din noapte si uramarind oamenii care se tot perindau mi-a trecut un gand. M-am gandit ca asa este si viata unui om, un traseu de autobuz. Pleaca de unul singur din prima statie si desi pe parcurs  i se alatura tot felul de oameni, la capt de linie ramane fara nici unul . Totusi, acesta poate sa  cunoasca povestile oamenilor care apar treptat in autobuzul vietii sale, sa ii studieze, sa invete anumite lucruri de la ei  si unul anume chiar sa ii atraga o atentie mai aparte decat ceilalti. Nu poate spune sigur de ce,poate datorita faptului cum arata, cum vorbeste sau cum gandeste, nu are importanta, important este faptul ca una anume poate ramane. Poate ramane mai multe statii langa el pe scaun. Dar daca nu este atent la persoanele care se afla in autobuzul vietii sale si se lasa cuprins de miraja lucrurilor din exterior, gandindu-se ca e mai fain ce vede pe geam, fiind ocupat sa se uite mereu oare cine se mai urca s-ar putea sa riste sa nu mai vada aceea persoana si atunci sa inceapa sa fie singur mult mai inainte de ultima statie.
  Poate ca viata unui om chiar are si o traiectorie dinainte stabilita ca cea a atobuzului, dar normal ca atunci cand te urci intr-unul sa te duci undeva nu ii cunosti toate statiile si nu poti stii exact ce fel de persoane se vor urca. De aceea desi destinatia e cunoscuta, drumul e un mister.