CUM VISELE SUNT O REFULARE A DORINTELOR SI TEMERILOR ASA SI CUVINTELE POT REPREZENTA O REFULARE A SENTIMENTELOR
miercuri, 9 martie 2011
Drogul meu este dansul...
The lost song
The cat empire
I had nine lives but i lost all of them
And i've been searching in the night
And i've been searching in the rain
I tried to find them
But they disappeared
They walked away they dressed in black
They left my side and all i say
Is that i wasted time
When i looked for them
For now i know that things gone past
Are never to be found again
I had nine lives
But lost all of them
I had a plan
But never finished
And i've been searching for the thought
And i've been searching in a haze
I try all days
To remember it
But now the blueprint in my mind has gone
My mind forgot the colour of direction
And my eyes they see the hands
That could have bulit
That could have constructed
The empire in my mind
The empire
I'll never find
I had a plan
But that was where ït ended
Fiecare om are propiul loc si mod de evadare.Unii isi cauta linistea in droguri,rezolvarea problemelor pe fundul unei sticle,uitarea de suflet in munca extenuanta,ignorarea lipsurilor vietii cu ajutorul bisericii sperand la mantuirea..Orice om are nevoie de o speranta, de un crez,atunci cand nu il gasesc, incearca sa uite a se mai gandi, inchizandu-se intr-un loc unde are impresia ca totul va fi bine.Dar cand se termina efectul drogului,cand la un momendat este iar singur cu gandurile isi da seama ca nu are rost,tot gol,tot neimplinit este,tot mai cauta o miza de a juca si totusi nu poate renunta la drog.Se amageste singur ca macar pentru cateva clipe totul e bine.
Drogul meu este dansul.Orice invitatie intr-un club pentru mine reprezinta evadarea,uitarea cu totul de sine,de probleme,de tristete,de ganduri,de viata.Este locul unde simt ca ma eliberez.In dans pun toate sentimentele mele si simt cum ma relaxez si parca nimic nu mai exista decat eu si o melodie.Dar la sfarsit,la plecare,in taxiu,pana acasa simt o tristete profunda,imi dau seama ca nimic nu s-a schimbat,totul e la fel.Ma intorc la viata,de aceea tot timpul aman cat mai mult posibil plecarea.Sunt singura dintre prietenele mele care nu spune "hai",pentru ca stiu ca atunci cand voi pleca gandurile vor da iar navala in mintea mea si nu imi prea imi plac ce aduc.Acum cred ca inteleg oamenii care nu vor sa renunte la drogul lor.Ca si mine le e frica de ganduri,isi dau seama ca nu pot fi si nu pot avea ceea ce vor si atunci apare disperarea si dorinta de refulare
The cat empire
I had nine lives but i lost all of them
And i've been searching in the night
And i've been searching in the rain
I tried to find them
But they disappeared
They walked away they dressed in black
They left my side and all i say
Is that i wasted time
When i looked for them
For now i know that things gone past
Are never to be found again
I had nine lives
But lost all of them
I had a plan
But never finished
And i've been searching for the thought
And i've been searching in a haze
I try all days
To remember it
But now the blueprint in my mind has gone
My mind forgot the colour of direction
And my eyes they see the hands
That could have bulit
That could have constructed
The empire in my mind
The empire
I'll never find
I had a plan
But that was where ït ended
Fiecare om are propiul loc si mod de evadare.Unii isi cauta linistea in droguri,rezolvarea problemelor pe fundul unei sticle,uitarea de suflet in munca extenuanta,ignorarea lipsurilor vietii cu ajutorul bisericii sperand la mantuirea..Orice om are nevoie de o speranta, de un crez,atunci cand nu il gasesc, incearca sa uite a se mai gandi, inchizandu-se intr-un loc unde are impresia ca totul va fi bine.Dar cand se termina efectul drogului,cand la un momendat este iar singur cu gandurile isi da seama ca nu are rost,tot gol,tot neimplinit este,tot mai cauta o miza de a juca si totusi nu poate renunta la drog.Se amageste singur ca macar pentru cateva clipe totul e bine.
Drogul meu este dansul.Orice invitatie intr-un club pentru mine reprezinta evadarea,uitarea cu totul de sine,de probleme,de tristete,de ganduri,de viata.Este locul unde simt ca ma eliberez.In dans pun toate sentimentele mele si simt cum ma relaxez si parca nimic nu mai exista decat eu si o melodie.Dar la sfarsit,la plecare,in taxiu,pana acasa simt o tristete profunda,imi dau seama ca nimic nu s-a schimbat,totul e la fel.Ma intorc la viata,de aceea tot timpul aman cat mai mult posibil plecarea.Sunt singura dintre prietenele mele care nu spune "hai",pentru ca stiu ca atunci cand voi pleca gandurile vor da iar navala in mintea mea si nu imi prea imi plac ce aduc.Acum cred ca inteleg oamenii care nu vor sa renunte la drogul lor.Ca si mine le e frica de ganduri,isi dau seama ca nu pot fi si nu pot avea ceea ce vor si atunci apare disperarea si dorinta de refulare
duminică, 6 martie 2011
Lucruri suntem
Lucian Blaga
Lucruri suntem,printre lucruri.
Aproape suflete suntem,noi doi,
prin soartă asemenea tuturor.
Gînduri ca pietrele,uneori stele,
lucruri suntem,ce poartă în ele,
şi totdeauna,un dor .
Pe drumul său fiecare,
ne-am duce pe veci undeva…
ne-am duce-mpreună,mereu, amîndoi.
Dar drumul norilor e prea mare
în lumea noastră – pentru noi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)