Raspunsuri la intrebari

Aberatiile mele

De ce sa plang
Pt nimic
De ce sa traiesc
Pt un lucru inexistent
Oare totul se bazeaza
Pe suferinta nimicului
Ce este viata fara suferinta
Ce este lumea fara iubire
Si totusi cele doua sunt diferite
Lumea iubeste si sufera
Lumea traieste si moare
Totul e in zadar
Orice lucru e bizar
Insa totul e nebunesc
Orice lucru e firesc
Cine poate deslusi
Tainele ascunse mii si mii
Vreau doar sa stiu
Cine a inventat
Durerea si dragostea
Melancolia si nebunia
Plansetul si rasetul
Omul si animalul
Cine a dat viata
Unui asemenea infern

Visul meu cel mai important ?Chiar nu stiu sa raspund la aceasta intrebare.Am renuntat demult sa ma mai gandesc la vise.Da, e trist,stiu.Cand eram copil aveam numeroase vise ca orice copil,dar ele s-au naruiau unul cate unul si totusi nu imi pierdusem speranta.Insa in timp am ajuns sa renunt la acest sentiment de a visa.Acum numai am decat scopuri,cum ar fi sa termin facultatea cu bine sa ma angajez si apoi numai stiu.Viata mi-a dat lectii,care m-au invatat ca oricand poate sa ma surprinda in bine sau in rau,sa imi distruga planurile,visele sau sa mi le creeze ,asa ca ma luat decizia de a merge brat la brat cu ea.

Cel mai mult in copilarie cred ca mi-a lipsit atentia si grija parintilor.Desi timp de 15 ani am avut fizic 2 parinti,suflateste nu am avut niciunul.Nu stiu ce inseamna ca un parinte sa te aline cand esti suparat,sa te mangaie cand plangi,sa te imbarbateze cand nu stii ce sa faci,nu stiu cum sa cer ajutor celorlalti atunci cand am nevoie si asta pentru ca nimeni nu m-a invatat.Pt mine cuvantul parinti nu inseamna decat niste persoane cu care am locuit,care mi-au dat de mancare si ma puneau sa invat.Greseala lor m-a costat pe mine pt ca a trebuit sa invat singura cum trebuie sa ma formez ca persoana,sa am incredere,sa ma deschid celorlalti si nu e deloc usor.Dar nu-i invinovatesc pentru ca nici ei nu si-au dat seama de greseala.

Greseala cea mai mare pe care am facut-o a fost ca mi-am pierdut credinta in Dumnezeu si era sa ma pierd ca si persoana,insa norocul meu a fost ca Elnu si-a pierdut credinta in mine.Sa numai poti sa il gasesti pe Dumnezeu este foarte grav,nu cred ca exista o greseala mai mare ca aceasta.Dumnezeu reprezinta tot ce e mai frumos in lume asta,iar daca piezi credinta in El atunci te-ai izolat intr-un intuneric in care nu vezi decat bezna sufletului tau si simti ca te prabusesti intr-o prapastie fara fund.

Ma linisteste frumusetea si sunetul naturii,zambetele calzi si pline de bucurie ale oamenilor,sa privesc 2 indragostiti,de fapt tot ce e frumos si imi inspira liniste sufleteasca.Ma nelinisteste tristetea si durerea oamenilor,egoismul si firea schimbatoare a lor,drumul spre care ne indreptam si care nu duce nicaieri.

Imi este foarte frica sa nu ranesc oamenii pentru ca durerea este asemenea unui tais de cutit ce secera sufletul pana la ultimul strop de viata.As vrea sa pot face oamenii fericiti,insa nu stiu daca am reusit vreodata acest lucru.Fericirea e un cuvant pe care fiecare il intelege intr-o maniera diferita,pentru ca suntem diferiti.O singura data pot spune ca m-am simtit fericita,desi chiar nu stiu daca ceea ce am simtit atunci era fericire insa stiu ca asa am spus unei prietene ale mele"E prima data cand pot spune ca sunt fericita".Fericirea,iubirea sunt niste cuvinte care mie mi se pare ca nu are rost sa le definim ci sa le simtim.In momentul cand am spus acele cuvinte nu simteam nici un fel de durere sau tristete in suflet ci o euforie pe care pana atunci nu o mai cunoscusem si de aceea am asociat-o cu fericirea. Insa nu puteam sa imi dau seama care era sursa aclei stari,iar can am pierdut-o i-am gasit numele:Iubirea fata de un alt suflet nou in viata mea.

Oamenii nu sunt perfecti si vrem nu vrem ne ranim intre noi.Multe persoane mi-au secerat sufletul,insa mai la toti le-a parut rau de asta si s-au intors sa ii iert,iar pe mine oricat demult m-ar rani un om nu pot sa nu il iert,pentru ca iubirea mea pt el e mult mai mare decat durerea ce mi-o provoaca.

Si apoi,daca nu am ierta,ne-am mistui intr-o lume plina de ura si razbunare,intr-un infern